Eroi

Eroi

duminică, 5 februarie 2017

în Apărarea Istoriei Și Literaturii Românești

Este dificil să influenţezi ceva printr-o petiţie, cum a demonstrat episodul celor 3 milioane de români care au semnat petiția pentru familie. Voinţa a trei milioane de oameni a fost ignorată fără vreun efect tangibil(deocamdată) ca urmare a demersului democratic pe care aceștia l-au făcut. În ciuda acestui fapt, percepţia publică a fost zdruncinată.




Efectul asupra percepţiei nu poate fi negat. Rolul real al petiţiilor este acela de a da un semnal public, generând valuri de reacţie cu cât ajung în atenţia mai multor persoane.


Aşadar oricât de inutil ar părea demersul democratic petiţionar, el poate fi valorificat spre a ridica gradul de conştientizare a oamenilor cu privire la o anumită problemă.

Ca urmare la articolul precedent, a apărut o petiţie pentru apărarea istoriei şi literaturii româneşti, o reacţie publică împotriva măsurii de schimbare a programei școlare iniţiată de Ministerul Educaţiei.


Petiția este disponibilă aici. 





Susţinem acest demers pentru că susţinem stârpirea dictaturii corectitudinii politice, care a devastat occidentul şi doreşte să prindă rădăcini şi la noi în România.

S. Ciumetti


vineri, 3 februarie 2017

Pe Ascuns, Ca Hoții

 În aceste zile în care protestele monopolizează atenţia publică, Ministerul Educaţiei lui Pavel Năstase a lansat un proiect de programa şcolară prin care doreşte să elimine naţionalismul din mintea elevilor de gimnaziu.


Se urmăreşte îndoctrinarea tinerilor cu mulţi-culturalism şi "empatie interculturală" pentru a produce o generaţie similară cu cea din ţări occidentale care acum suferă de pe urmă invaziei migranţilor.

Urmăriţi reportajul şi trageţi propriile concluzii. Click aici pentru varianta full-screen.



Această măsură iresponsabilă va obţine un rezultat opus fața de cel intenţionat. Elevii predispuşi spre rebeliune vor vedea noua programă ca un atac la adresa identităţii lor, radicalizandu-se împotriva oricărei măsuri de acest gen.

S. Ciumetti

miercuri, 1 februarie 2017

La Cumpăna Istoriei

Fãrã îndoialã că neamul nu dispare din gândul nostru, oricât l-am dispreţui şi prigoni. El rãmâne mai departe înfipt în conştiinţa noastrã şi ne mustrã în momente de luciditate. Ostracizat, surghiunit undeva în adâncurile sufletului, asteaptã momentul când individul îşi va aduce aminte de el şi îl va pune din nou în valoare pe plan istoric.


Mulţi dintre noi simţim că ne aflăm la cumpăna istoriei și că direcţia României va fi decisă în următoarea perioadă.

Un mare om a spus odată: "Țara aceasta piere din lipsă de oameni, nu din lipsă de programe."

Fiecare partid are deja un program politic propriu, dar înlocuirea unui partid cu altul nu repară problema de fond a societăţii româneşti, viciată de materialismul ideologic al consumerismului, al comfortului, al indiferenţei, prinsă în plasa unei existente gravitând în jurul orizontului îngust al interesului personal.



Există un set de idei care ameninţă concepţia materialistă; o doctrina care a fost interzisă de către trei regimuri diferite de la apariţia ei. Ea are capacitatea de regenerare şi însănătoşire a neamului, fapt ce ar incomoda intenţiile conducătorilor actuali şi a celor aflaţi în opoziţie, care doresc a menţine starea de fond din societate. Manipularea unui neam este mai uşoară când acesta are sufletul viciat.

Cititorul va judeca actualitatea următorului fragment şi aplicabilitatea sa în vremurile pe care le trăim astăzi.

În contextul actual al eforturilor naţionale pentru a se determina rãspunderile şi contribuţia diferitelor organizaţii politice, cunoaşterea esenţelor poartã în sine înţelegerea viitorului. Lupta noastrã, a tuturora, nu poate fi restrânsã numai la ideea de "eliberare" a țãrii, fãrã a se lua în consideraţie şi nevoia de a se limpezi zgura depusã în minţi şi suflete de regimul materialismului ideologic.

Eliberarea este un scop politic, un act patriotic, dar nu şi o finalitate naţional-socialã. Odatã scopul atins, de-abia atunci începe a două fazã esenţialã = salvarea spiritualã şi moralã a națiunei.

Rãul semãnat de regimul marxist în decursul atâtor decenii de stãpanire tiranicã, nu poate fi nimicit prin simplă izgonire a cãlãilor. Adâncul sufletului romãnesc a fost viciat. Acest suflet are nevoie de înseninare, de o nouã substanțã regeneratoare, capabilã sã umple genunea spiritualã provocatã de haitele roşii.

Or, acest lucru nu poate fi urmarea unei simple schimbări de regim, ci al unei refaceri interioare. Misiune care depãşeşte capacitatea unui partid, oricât de bine structurat ar fi el. Modificarea interioarã a omului nu preocupã partidele, deoarece concepţia lor ideologicã nu prevede astfel de intenţii.

Numai o doctrinã elaboratã pe principii depãşind sfera redusã a politicului, poate întrevede o renaştere naţionalã. Numai printr-o asemenea intervenţie, se va putea impune o schimbare de mentalitate, o reîntoarcere la cinste, moralã, patriotism şi demnitate, la rãspundere şi credințã. Idei puţin dezbãtute de alţii, dar profund resimţite în sânul Mişcãrii.

În mijlocul neamului romãnesc, numai Corneliu Zelea Codreanu a intrevãzut salvarea neamului, printr'o renaştere a virtuţilor cardinale şi-o reîntoarcere "la icoanã", unde ne asteaptã înţelegerea şi înãlțarea. Or, ce poate fi mai însemnat în lumea pervertitã şi indiferentã pe care o "structureazã" ideologia comunistã, decât revalorizarea unor precepte şi norme în antitezã cu substratul teoretic şi urmãrile nefaste ale marxismului.
 Doctrina legionarã pune omul în perspectiva regãsirei de sine, prin refacerea unei structuri mentale în armonie cu adãncul sufletului romãnesc.
Dr. Filip Păunescu a iscălit cu măiestrie un rezumat al acestei doctrine din care am redat mai sus primul fragment.

Tineretul României trebuie să aibă în perspectivă un astfel de set de idei cu mare capacitate de regenerare, aplicate în contextul de azi, dar şi să dea dovadă de inteligenţă politică pentru a ajunge în poziţii cheie din care să poată declanșa procesul de eliberare politică a României.


Atâta timp cât ni se interzice să vorbim despre istorie suntem condamnaţi să o repetăm. Eroi naţionali precum Ion Moţa, Vasile Marin şi Corneliu Zelea Codreanu ar trebui studiaţi pe îndelete, înţeleşi, elogiaţi şi ideile lor valabile până azi aplicate cu responsabilitate.

Pentru aceasta este în primul rând nevoie de libertatea de exprimare din articolul 30 al Constituţiei, libertate pe care nu avem până când nu anulăm legea 217/2015.

S. Ciumetti